TIBERIU TROIA

În vizită la Arpi (Viktor Arpad), campionul inimilor din Oradea

Nu e cazul să-l prezint pe Arpi, unul dintre cei mai mari campioni de motociclism din România anilor ’70-’80, pilot care a dominat cursele clasei 500 cmc ani la rând.

Viktor István Attila si Arpad Viktor

Fraţii Viktor pe traseul din Oradea, oraşul natal

Cei care l-au văzut concurând își aduc aminte de marele campion.

Pentru cei care nu au avut șansa să-l vadă, sau să-l întâlnească, am postat mai jos povestea lui.

Îmi amintesc parcă ar fi azi, ca, la primele întâlniri, îi dadeam binețe cu sfială și vorbeam în șoaptă în prezența lui.

Avea o privire tăioasă și o răceală care impunea respect, toate acestea mascând un om cald și mucalit, cu un umor deosebit, dar asta aveam să o aflu mai târziu.

Încă din primul an în care am început să particip la curse, majoritatea piloților luau startul la câte doua clase, iar eu am concurat la 50 cmc și 175 cmc, clasa la care Arpi se lupta pentru titlul de campion.

După un început mai modest, fiind începător, cu motocicleta de stradă mascată în motocicletă de curse, am reușit în ultima cursă a sezonului să termin pe locul doi, în spatele lui Arpi, unul dintre idolii mei.

adversari

Primul meu podium la clasa 175 cmc, cu Arpi câștigătorul cursei

După câțiva ani în care am învățat multe, am început să devin uneori un adversar pentru Arpi.

Retragerea lui forțată din activitatea competițională ne-a despărțit pentru o vreme, iar relația noastră s-a transformat într-o prietenie trainică.

Din când în când îl vizitez la Oradea ca să depănăm amintiri, să bem o bere, să înjuram conducerea Federației de Motociclism, mă rog, să facem tot ce fac băieții în astfle de situații.

Nimic nu poate înlocui aceste momente, toate câte s-au petrecut în trecut, bune sau rele, s-au transformat în amintiri de neuitat și nimic nu poate înlocui clipele în care le rememoram.

Așadar am luat trenul și am plecat la Oradea, nu ne mai văzusem de aproape un an și se adunaseră multe de povestit.

Arpi - Viktor Arpad

Se poate spune că Arpi este o adevărată arhiva a sportului cu motor din România si nu numai, având informații adunate de-a lungul carierei sale, dar și moștenite de la tatăl sau, pilot excepțional în perioada anilor ‘50, ținut în umbră de echipele din București, cu finanțări mai mari.

Am ajuns dimineața și Arpi mă aștepta în gară.

Ne-am dus acasă, am ciocnit primul pahar și am început ședința.

Ca să nu pierd nimic din poveștile depănate de prietenul meu, de cele mai multe ori pornesc reportofonul și îl las să înregistreze tot.

Așa am aflat despre curse despre care nu mai știe nimeni nimic.

În perioada anilor ‘50-’60 se organizau numeroase competiții zonale pe trasee stradale aflate în centrul orașelor gazdă, la care participau sportivi din localitățile apropiate, multe dintre curse fiind comandate politic în zilele de sărbători religioase, pentru a oferi oamenilor o alternativă la slujba religioasă și, eventual, pentru a face gălăgie în apropierea bisericilor.

Altele curse atrăgeau sportivi din toate colțurile țării, fiind considerate mai importante decât competițiile naționale majore, la care câștigătorii erau răsplătiți cu trofee spectaculoase, unele dintre ele fiind cupe din argint, odoare confiscate din bisericile ale căror preoți erau aruncați în închisorile comuniste.

Arpi - Arpad Viktor

Răscolind prin mansarda lui Arpi, am găsit trofee și plachete primite de domnul Arpad Viktor senior, tatăl lui Arpi, dar și cununi de laur pe care Arpi le-a primit în cursele câștigate în anii ‘70-’80.

Fiecare trofeu găsit, fiecare plachetă avea o Arpi - Viktor Arpadpoveste și așa am aflat despre o cursă uitată, o variantă românească a curselor din Insula Man, pe care domnul Viktor o câștigase de două ori, în 1954 și 1955.

Pentru că nici măcar nu auzisem despre acea competiție, mi-am propus să aflu mai multe și, pentru asta, trebuie să iau legătura cu ultimii veterani care mai sunt printre noi, cei câțiva mari piloți care au scris istorie în acei ani.

Dar asta este o altă poveste care va urma.

Până atunci, am petrecut două zile cu Arpi și ne-am bucurat de fiecare cursă pe care ne-am amintit-o acum, la peste 30 de ani de la startul ei.

Poveşti din istoria motociclismului românesc – Arpad Viktor – Să ne respectăm campionii

Dacă nu aţi văzut toate testele şi cursele moto postate până acum pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE şi pe pagina de Facebook, sau dacă vreţi să urmăriţi materialele pe care le voi posta, calea cea mai sigură este să vă abonaţi la canalul YouTube.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*